Doina Cornea a fost una dintre cele mai curajoase și vocale dizidente române, difuzând nenumărate texte şi proteste prin intermediul postului Radio Europa Liberă, cu scopul de a face cunoscută opiniei publice internaţionale situația din România.
Publicistă, traducătoare, profesor, Doina Cornea a rămas în conștiința românească drept un simbol al luptei împotriva regimului comunist, fiind unul dintre oamenii care și-au sacrificat libertatea pentru a vorbi împotriva unui regim absurd și criminal.
Doina Cornea a început lupta împotriva comunismului la începutul anilor `80. A distribuit clandestin volumul „Încercarea labirintului”, precum și alte patru traduceri-samizdat, din limba franceză.
În 1982, trimitea prima ei scrisoare postului de radio Europa Liberă.
Ca urmare a opiniilor sale, a fost exclusă din corpul didactic universitar și anchetată de Securitate, fiind permanent urmărită.
În ciuda presiunilor, Doina Cornea și-a continuat lupta cu regimul comunist, protestul ei fiind imediat preluat de Radio Europa Liberă și transmis către lumea întreagă.
La trei zile de la revolta muncitorilor din Braşov din 15 noiembrie 1987, Doina Cornea împărţea fluturaşe de susţinere a muncitorilor împreună cu fiul ei. Reacţia instituţiilor de forță nu a întârziat, astfel că Doina Cornea a fost arestată. Eliberată după cinci săptămâni, i s-a stabilit domiciliu forţat în Cluj-Napoca, fiind în permanenţă supravegheată de Securitate.
În 1988, regizorul belgian Josy Dubié filmează în România, în mare parte cu camera ascunsă, într-un film care urmează să aibă un enorm impact în Occident, ridicând total vălul care acoperea realitățile vieții în comunism. Doina Cornea este unul dintre principalii protagoniști ai filmului documentar, acceptând să fie filmată și să răspundă la întrebările realizatorilor. Mai mult, ea trimite prin regizorul Belgian o scrisoare semnată și asumată, adresată postului Europa Liberă, scrisoare ascunsă în interiorul unei păpuși, pentru a nu fi găsită de Securitate.
În timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost printre cei enumeraţi de Ion Iliescu în „Comunicatul către ţară”, rostit la Televiziune Română în seara de 22 decembrie. După anunțul CFSN de transformare a FSN în formațiune politică, Doina Cornea s-a retras, devenind unul dintre cei mai vehemenți contestatari ai lui Ion Iliescu. Și-a dat seama care erau intențiile lui Ion Iliescu, lucru care s-a adeverit ulterior în timpul Mineriadei. Doina Cornea a continuat lupta, de această dată împotriva celor care încercau să acapareze puterea și să se folosească de Revoluția din 1989.
Doina Cornea a luptat pentru libertate, pluralism politic şi apărarea drepturilor omului, numărându-se printre fondatorii primelor organizaţii ale societăţii civile, printre care Forumul Democrat Antitotalitar, Grupului de Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale „Memoria”.
Susțineți proiectul REZISTENȚII
Dacă vi se pare important și/sau interesant ceea ce facem, ne puteți susține prin donații recurente sau unice. Detalii aici.